Alegeri 2009

coe_logo60e_197_92_q11
Reţeaua OMCT
Academia Europeană a Societăţii Civile
Primul Club al Consiliului Europei
Agenţia de Presă a Tinerilor Jurnalişti „AMP-Internaţional”

Monitorizarea
Alegerilor Parlamentare din R.Moldova
de la 5 aprilie 2009

Raport nr.1
perioada de monitorizare:
05.02.2009 – 15.03.2009

Chişinău, R.Moldova

Conţinutul raportului:

Sumar

I. Introducerea

II. Concluzii generale

III. Constatări
a. Atmosfera electorală şi candidaţii electorali
b. Mass-media şi campania electorală
c. Respectarea reglementărilor privind afişajul electoral
d. Alegătorii
e. Organizarea întâlnirilor cu alegătorii
f. folosirea abuzivă a resurselor administrative
g. Implicarea „activă” a forţelor de ordine în campania electorală
h. observatori la alegerile din R.Moldova
i. monitorizarea comportamentului CEC
j.Publicarea informaţiilor referitoare la finanţarea politică

IV. Recomandări

I. Introducere
Proiectul “Monitorizarea Alegerilor Parlamentare” de la 5 aprilie 2009 din R.Moldova face parte din Programul de lungă durată “Eu am dreptul a Munci, a Iubi, a Trăi – am dreptul să aleg”, lansat în 2005, al cărui autor este OMCT (primul ONG internaţional cu cartierul general în Moldova şi Statut Participativ la Consiliul Europei). Proiectul “Monitorizarea Alegerilor Parlamentare” (MAP) se realizează de către de Academia Europeană a Societăţii Civile (AESC), Primul Club al Consiliului Europei (PCCE) şi Agenţia de Presă a Tinerilor Jurnalişti “AMP-Internaţional” – ONG-uri din Reţeaua OMCT.

ONG-urile din Reţeaua OMCT sunt printre primele care stau la temelia societăţii civile în R.Moldova, şi membrii acestor ONG-uri pot servi la nivel european ca model în munca lor de voluntariat. Agenţia de Presă a Tinerilor Jurnalişti “AMP-Internaţional” este prima agenţie mass-media cu adevărat liberă şi independentă din spaţiul ex-sovietic cu statut de ONG, care colectează şi difuzează informaţia în rândul cetăţenilor necontaminaţi de totalitarism.
Perioada de monitorizare cuprinde timpul pre-electoral şi post-electoral: 5 februarie – 5 mai 2009. Monitorizarea va reflecta şi alegerea noului preşedinte al R.Moldova de către noul parlament.

Primele informaţii despre monitorizarea alegerilor parlamentare 2009
de către ONG-urile din Reţeaua OMCT au fost difuzate prin intemediul mass-mediei electronice (identice, conform Secretarului CEC, cu presa scrisă), îndată după acreditarea de către CEC (6 februarie 2009), şi se difuzează săptămânal. Observatorii de la ONG-urile din Reţeaua OMCT vor cuprinde peste 100 de secţii de votare atât din Chişinău cât şi din alte localităţi ale Moldovei, şi chiar de peste frontierele R.Moldova.
Raportul prezent reflectă procesul electoral desfăşurat în perioada
5 februarie – 15 martie 2009. Informaţia colectată este documentată de înscrieri a Observatorilor Naţionali Imparţiali în chestionare de convorbiri, formulare de interviuri, observări, copii de documente, mărturiile experţilor etc.

Monitorizarea se efectuează doar pe munca de voluntariat a membrilor acestor ONG-uri.
Raportul a fost elaborat de echipa de observatori pe termen lung (OTL).

II. Concluzii generale

În urma monitorizării alegerilor parlamentare de la 5 aprilie 2009 observatorii au ajuns la următoarea concluzie:
Codul electoral din R.Moldova poate fi luat drept reper legislativ doar într-o democraţie perfectă. Pentru desfăşurarea unor alegeri libere şi corecte, ne referim îndeosebi la alegeri parlamentare, a căror rezultate aduc alegerea preşedintelui R.Moldova – sunt necesare modificări serioase ale Codului electoral. Pentru că, prezentul Cod elecftoral a „permis” desfăşurarea campaniei electorale încă din octombrie-noiembrie 2008, fiind folosite toate evenimentele şi sărbătorile posibile şi imposibile, începând cu Sărbătoarea vinului, Hramul Chişinăului şi terminând cu Ziau Internaţională a femeii – toate au avut iz electoral. Apogeul acestei îndelungi campanii electorale au fost lunile decembrie 2008 – ianuarie 2009, cînd mai multe partide politice s-au luat pe urma partidului de guvernământ şi au organizat nenumărate mitinguri şi întâlniri de tot felul cu electoratul care, nedumerit, pentru că încă nu se ştia precis Ziua alegerilor parlamentare, dar campania electorală era în toi.
Încă din noiembrie-decembrie 2008 viitorii concurenţi electorali şi-au organizat apariţii editoriale în cele mai diverse publicaţii (începând cu Revista „Moldova Today”, care se difuzează pe gratis şi în prezent chiar la intrarea în ţară (la Aeroportul Internaţional Chişinău) şi în care se vorbeşte de PCRM, şi până la Revista „Viaţa ta”, unde un candidat în deputaţi de la UCM deţine chiar prima copertă şi mai mai multe pagini cu text şi poze color, şi publicitatea nu este achitată din fondul electoral. Din acest motiv este imposibil de constatat suma reală, adevărată folosită de concurenţii electorali şi sursele de provinienţă.
După şirul de mitinguri şi „dări de samă” – când s-a desfăşurat de facto campania electorală – majoritatea partidelor şi chiar unii candidaţii independenţi au ajuns în ziua înregistrării în calitate de concurenţi electorali fiind deja obosiţi, precum e obosit şi electoratul de numărul imens de intrigi electorale.

În Raport se pune accentul pe problemele esenţiale:
– comportamentul mass-media în perioada electorală,
– respectarea de către candidaţii electorali a reglementărilor privind afişajul electoral (publicitatea out-door),
– abuzurile de resurse administrative,
– mituirea electoratului,
– atitudinea comisiei electorale centrale faţă de candidaţii electorali,
– problema regiunii trasnistrene,
– alegătorii şi problemele documentelor expirate,
– deschiderea de noi secţii de votare
– atitudinea imorală faţă de electorat etc.

În campania electorală 2009 alegătorii asistă la un spectacol comico-tragic (sfârşitul îl vom afla la 5 aprilie 2009). Unele spoturi publicitare în mass-media audio-vizuală au un efect invers celui aşteptat.

În aceste condiţii de mare sărăcie în care se află o mare majoritate a populaţiei – este imoral să vii cu promisiuni din lumea fantasticului. În timp ce mai mult de jumătate din populaţie nu are posibilităţi să-şi achite serviciile comunale şi mii de copii şi tineri se îmbolnăvesc din cauza subnutriţiei, unii candidaţii electorali promit salarii şi pensii fabuloase. Promisiuni de felul acesta electoratul din R.Moldova a auzit nu o singură dată. Asemenea comportament al candidaţilor electorali naşte indiferenţa electoratului.

În lupta electorală murdară dintre partide sunt folosiţi mai ales pensionarii şi tineretul. Tineretul studios de la oraşe nu se mai intimidează a cere bani pentru a vota sau pentru a ieşi la întâlnire cu un candidat sau altul (la tema dată au fost publicate în mass-media audio-vizuală mai multe materiale).

Unii dintre cei care se doresc a fi membrii viitorului legislativ, şi care vor trebui să creeze legile unui stat de drept, ei înşişi, încalcă de pe acum legile (pentru unii, legi chiar de ei votate). Deşi până la ziua alegerilor a rămas mai puţin de o lună, la data de 13.03.2009 nu toţi candidaţii electorali prezentaseră la CEC rapoartele financiare în concordanţă cu Codul electoral şi Regulamentul.

Abuzurile de resurse administrative şi Mitele electorale spulberă orice speranţă a alegătorilor că Moldova se va debarasa cândva de corupţie.

Mass media scrisă s-a divizat în dependenţă de simpatiile electorale sau dependenţă financiară.

Atmosfera de la şedinţele Comisiei Electorale Centrale nu este cea aşteptată. CEC, autoritatea răspunzătoare de alegerile parlamentare, ar fi binevenit să desfăşoare o campanie de informare mai amplă atât în ziare cât şi prin intermediul audio-vizualului, în vederea înlăturării cât de cât a insuficienţei de informare a cetăţenilor atât din raioanele de est cât şi de pe întreg teritoriul ţării.

III. Constatări
Academia Europeană a Societăţii Civile, Primul Club al Consiliului Europei şi Agenţia de Presă a Tinerilor Jurnalişti „AMP-Internaţional” –ONG-uri din Reţeaua OMCT care monitorizează alegerile parlamentare de la începutul campaniei electorale, au constatat:

a. Atmosfera electorală şi candidaţii electorali

De facto, campania electorală pentru majoritatea partidelor a început cu mult înainte de a fi înregistrate în calitate de candidaţi. În mass-media naţională şi locală s-a difuzat un număr enorm de material informativ, dar alegătorii nu mai cred în nici o „hârtie”, şi doresc întâlniri cu candidaţii. În foarte multe localităţi nu au avut loc întâlniri cu alegătorii pentru că nu au unde să se întâlnească pe timp de iarnă. Nu susţinem că este o campanie electorală împotmolită. Şi mai mult. Între concurenţi s-a dus o adevărată luptă.
Perioada prezentată în raport a fost plină de conflicte:
– între concurenţii electorali şi instituţiile publice (poliţie, procuratură),
– între concurenţii electorali şi administraţia locală,
– între concurenţii electorali şi unele ONG-uri care monitorizează alegerile,
– între concurenţii electorali şi CEC,
– între concurenţii electorali şi mass media,
– precum şi alte conflicte aprige.

Prin comunicatul de presă de la 11 martie 2009, Comisia Electorală Centrală a anunţat că s-a încheiat procesul de înregistrare a concurenţilor electorali în alegerile Parlamentului din 5 aprilie 2009. Comisia Electorală Centrală a înregistrat 21 candidaţi electorali: 15 partide şi
6 candidaţi independenţi. În total, actele necesare în vederea înregistrării în calitate de concurenţi electorali au depus 23 de formaţiuni politice şi candidaţi independenţi. Înregistrarea în cursa electorală le-a fost refuzată la doi pretendenţi la funcţia de deputat pe motiv că în urma examinării listelor de subscripţie şi a excluderii semnăturilor nevalabile depistate, numărul total de semnături necesar pentru a fi candida la alegerile parlamentare s-a redus sub plafonul minim prevăzut de Codul electoral.
Astfel, în buletinul de vor la alegerile parlamentare din acest an vor figura 21 de concurenţi, şi anume (în ordinea de înscriere în buletinul de vot):
Partidul Social Democrat;
Partidul Politic Partidul Liberal;
Partidul Politic Alianţa „MOLDOVA NOASTRĂ”;
Partidul Popular Creştin Democrat;
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova;
Partidul Politic Partidul Liberal Democrat din Moldova;
Partidul Democrat din Moldova;
Partidul politic Uniunea Centristă din Moldova;
Mişcarea social-politică „Acţiunea Europeană”;
Partidul Dezvoltării Spirituale „MOLDOVA UNITĂ”;
Partidul Conservator;
dl. Banari Sergiu;
dl. Urîtu Ştefan;
Partidul Politic „Partidul Ecologist „Alianţa Verde”;
dl Răilean Victor;
Partidul Politic „PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ”;
Uniunea Muncii „Patria-Родина”;
Partidul Republican din Moldova;
dna Ţîmbalist Tatiana.
dl Lomakin Alexandr;
dna Cuşnir Valentina.

După datele primului sondaj electoral, efectuat de ONG-urile din Reţeaua OMCT, nici un candidat independent nu are şansa să treacă pragul electoral de 3 la sută. În opinia observatorilor – 3 la sută este un procent mult prea mare pentru un candidat independent. Dintre cele 15 partide, înscrise în campania electorală, lupta cea mai aprigă se dă între PCRM, pe de o parte, şi, AMN, PLDM, PL, de cealaltă parte. Pentru rezultatele finale ale electoralei şi alegerea noului preşedinte al ţării are importanţă procentajul pe care-l vor obţine şi alte partide, cum ar fi: PPCD, PSD, PD, UCM şi MAE. Partidul aflat în prezent la putere are o mulţime de avantaje în campania electorală, avantaje pe care le foloseşte destul de îndrăzneţ. PCRM are cei mai mulţi membri în comisiile şi birourile electorale. Pe mâna membrilor PCRM se vor află buletinele curate, număratul voturilor, decizia care buletine să fie socotite valabile şi care nu, şi alte pârghii prin care se pot manipula rezultatele alegerilor.

Însăşi preşedintele CEC nu este satisfăcut/mulţumit de comportamentul şi competenţele membrilor birourilor electorale, şi, la una dintre şedinţele CEC, a solicitat partidelor să propună persoane competente.
Sondajul efectuat în perioada 1- 6 martie 2009 a avut câteva întrebări.
La întrebarea: „Pe cine aţi vota dacă azi aţi merge la alegeri?” – cei 1011 potenţiali alegători intervievaţi au dat următorul răspuns:

PCRM – 33 %
AMN – 20%
PLDM – 11%
PL – 10%
PPCD – 7%
PSD – 6%
PD – 5%
UCM – 3%
MAE – 1%
Altele – 4 %

b.Mass-media şi campania electorală

La 9 martie 2009 au început dezbaterile la Televiziunea publică, apoi şi la alte posturi TV, moment care a provocat nemulţumiri în rândul candidaţilor independenţi (vezi contestaţiile din partea reprezentantului cand.independent Ş.Urîtu etc.). Motivul e unul – candidaţii independenţi au fost separaţi de partide în timpul dezbaterilor de la TV 7.
În total 23 posturi de televiziune şi 7 posturi de radio au declarat până la 9 martie 2009 că vor organiza dezbateri electorale în acest an, şi anume:
posturi de televiziune: Moldova 1; Euro TV Chişinău; Pro TV Chişinău; TV 7; Albasat (Nisporeni); Teleradio Bălţi; TV – 6 Bălţi; CTV Nis (Nisporeni/prin cablu); STV – 41 (Taraclia); Impuls TV (Şoldăneşti); Flor TV (Floreşti); TV Prim (Glodeni); TV Drochia; Sor TV (Soroca); Eni Ai (Comrat); Bas TV (Basarabeasca); AVM (Edineţ); Studio – L (Căuşeni); Canal X (Briceni); Elita TV (Rezina); Teleradio Găgăuzia; Media TV (Cimişlia); Art TV (Străşeni);
posturi de radio: Radio Moldova; „Radio Media” (Cimişlia); Bas FM (Basarabeasca); Vocea Basarabiei; Star FM (Bălţi); City FM, Radio Prim (Glodeni).
În acelaşi timp, 66 instituţii audiovizuale, dintre care 31 de posturi TV cu emisie prin unde, 3 posturi TV cu emisie prin cablu, 31 posturi de radio cu emisie prin eter şi un post de radio cu emisie prin fir s-au încadrat în reflectarea campaniei electorale 2009. Oficial şi-au declarat neimplicarea în reflectarea campaniei electorale 3 posturi de televiziune şi 4 posturi de radio.
Efectul cel mai mare asupra alegătorilor, în opinia observatorilor noştri, este din partea emisiunilor TV. Lucrul acesta l-a sesizat la timp PCRM şi PPCD. Aceste partide au folosit intens “puterea de convingere” a micului ecran, căutând să agonisească rezultate impunătoare. Observatorii ONG-urilor din Reţeaua OMCT constată că aceşti doi concurenţi electorali au făcut tot posibilul să convingă alegătorii că EU TV e postul personal al PPCD, şi NIT TV e postul personal al PCRM, sau cel puţin au lăsat această impresie asupra electoratului. Folosirea intensă a posturilor TV poate fi şi unul dintre motivele care aduc o lămurire de ce aceste două partide folosesc foarte puţin afisaj stradal, în comparaţie cu alţi concurenţi electorali.

Luna conflictelor aprinse
Campania electorală 2009 a fost concepută de la bun început drept o luptă “cu lovituri sub centură”:
– unii candidaţi în deputaţi sunt prezentaţi electoratului ca “infractori” (ne întrebăm de ce nu a fost judecaţi până la alegeri?!),
– alţi candidaţi – ca “trădători”,
– unii lideri ca buni prieteni ai Dumei de Stat (ce vrea să spună Duma Federaţiei Ruse prin acest gest?!),
– alţi lideri – buni şi mari prieteni cu Putin, Barosso etc.etc.etc.

spoturile publicitare
Concurenţii electorali îşi dezlănţuie emoţiile, atât în timpul apariţiei lor în mass-media cât şi în spoturile publicitare, trecând la încălcări din ce în ce mai grave ale bunului simţ, ale drepturilor omului, ale Codului electoral, ale Constituţiei ţării.
AMN a avut cele mai receptive spoturi publicitare până la momentul când a început să folosească în noile spoturi publicitare chipul liderului PCRM. Ca răspuns – PCRM a deformat spoturile publicitare ale AMN, folosindu-le în detrimentul AMN. În materialele video despre PLDM şi liderii acestui partid şi emisiunile EURO TV a fost pomenit într-un context dezgustător şi numele poetului Grigore Vieru. Toate aceste materiale video sunt de altă natură decât cea electorală.

În motivarea contestaţiei sale, reprezentantul PD arată că, la 10 martie 2009, în cadrul emisiunilor de ştiri difuzate la posturile de televiziune „NIT”, „N4”, „Eu TV” au fost difuzate reportaje despre contestaţia depusă la Comisia Electorală Centrală de către reprezentantul concurentului electoral PCRM. În cadrul acestor reportaje au fost făcute afirmaţii, atît de către reprezentantul concurentului electoral PCRM, cât şi de către jurnaliştii posturilor respective, precum că Partidul Democrat din Moldova a utilizat surse financiare nedeclarate şi, ca urmare, riscă să fie exclus din cursa electorală. Se precizează că posturile „NIT” şi „N4” au difuzat ştirea în două variante: audiovizuală şi textuală. În opinia contestatarului, „afirmaţiile respective reprezintă insinuări şi aduc prejudicii imaginii” Partidului Democrat din Moldova.

Posturile TV din Moldova se grăbesc a prezenta senzaţii, a fi primii în a prezenta o informaţiie despre un candidat electoral sau altul, fără a verifica informaţia dată. Astfel, (cazul din 24 februarie 2009, cînd posturile de televiziune „Moldova 1”, „NIT”, „Pro TV”, „N4” au difuzat informaţia oferită la o conferinţa de presă de dl Alexandr Barbov, cu suspendare din funcţie a candidaţilor PD. (Mai mult despre observatorul A. Barbov – la capitolul observatori).

Internet-ul
PCRM a folosit în timpul campaniei spoturi electorale în mijloacele mass-media, inclusiv în reţeaua Internet, cu încălcarea flagrantă a prevederilor pct. 12 al Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale. În aceste spoturi electorale au fost folosite imagini cu persoane oficiale străine, cum ar fi V. Putin, Prim-ministrul Federaţiei Ruse,
D. Medvedev, Preşedintele Federaţiei Ruse, J. M. Barosso, Preşedintele Comisiei Europene. Şi mai mult, au fost folosite imagini reprezentînd instituţii oficiale, precum şi simbolurile naţionale ale R. Moldova şi ale Federaţiei Ruse, Uniunii Europene etc. CEC a avertizat concurentul electoral PCRM, primind contestaţia concurenţilor electorali.

Conferinţele de presă reflectate la posturile TV
Campania electorală 2009 a fost inundată de Conferinţe de presă a majorităţii concurenţilor electorali, a observatorilor, a altor reprezentanţi.

În cadrul Conferinţelor de presă din perioada monitorizată, reprezentanţii conducerii UTA Gagauzia au comunicat că “la sugestia Speaker-ului Dumei de Stat, alegătorii Gagauziei vor vota pentru PSD”. Spre deosebire de alegerile din 2005, acum nu s-a autosesizat nimeni, nici CEC, nici Ministerul de externe nu s-a deranjat că Duma Federaţiei Ruse din nou se implică în procesele electorale din R.Moldova.

c. Respectarea reglementărilor privind afişajul electoral

afişele mici
În perioada 5 februarie – 15 martie 2009 afişajul stradal cel mai abundent aparţine PCRM, AMN, PLDM, urmaţi de PSD, PD, MAE, UCM şi cu foarte puţine afişe mici a apărut PPCD. Mai puţin afisaj are PL şi candidaţii independenţi.
Puţine la număr şi mici, panourile destinate pentru aceaste afişe
sunt arhipline în capitală. Însă electoratul nu dovedeşte să citească aceste afişe, căci simpatizanţii candidaţilor electorali au intrat într-un joc necivilizat. Peste un timp (cîteva minute sau ore) după ce sunt lipite afişele unui candidat electoral, reprezentantul altui candidat electoral lipeşte afişele sale peste cele precedente. Apoi vine altul, şi procedează la fel, apoi altul, şi tot aşa. Mulţi candidaţi electorali difuzează material publicitar prin cutiile poştale ale alegătorilor, care este îndată aruncat la gunoi şi nu are efectul mult aşteptat.

afişe medii şi mari, alt material publicitar
În cazul panourilor mari continuă să predomine AMN, PLDM, PSD, urmaţi de PD, MAE. În fiecare sector al municipiului Chişinău sunt plasate minimum 5-7 afişe mari. Au apărut mai târziu cu panouri mari şi mijlocii în toată capitala ale MAE şi UCM, şi foarte puţine ale PCRM.
Unii candidaţi electorali nu respectă munca şi cheltuielile financiare ale altor candidaţi. În capitală afişe-panouri mari ale PLDM au fost murdărite cu vopsea sau chair deteriorate (sectorul Rîşcani, Buiucani etc). Localităţile rurale dispun de un electorat mai tolerant (motivul poate fi – satele sunt pustii, tinerii sunt plecaţi la munci peste hotare).

Candidaţii electorali au folosit toate sărbătorile posibile şi imposibile (Ziua îndrăgostiţilor, Dragobetele, Jubileul lui Mihai Volontir etc.etc.etc.) ONG-urile din Reţeaua OMCT a informat la timp în portalurile sale despre afişele pentru sărbătoarea Sf.Valentin, o sărbătoare a îndrăgostiţior preluată de la americani. Contestaţile depuse ulterior la CEC (13.02.2009 etc) au fost susţinute de CEC, care în hotărârea sa din 27.02.09 reţine că, „prin acţiunea de utilizare a materialelor cu elemente de agitaţie electorală, UTCM a încălcat art. 30 alin. (1) din Legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti, care prevede neparticiparea atît a asociaţiilor, cît şi a persoanelor juridice înfiinţate de ele la susţinerea partidelor politice, organizaţiilor social-politice şi candidaţilor independenţi în cadrul alegerilor autorităţilor publice.” CEC mai constată că, conform „prevederilor Legii nr.837/1996, Ministerul Justiţiei este responsabil de verificarea activităţii asociaţiilor obşteşti, inclusiv sub aspect financiar”. Având în vedere cele expuse, CEC a sesizat Ministerul Justiţiei „în vederea examinării de către acesta, în colaborare cu alte instituţii competente abilitate cu funcţii de control, a legalităţii activităţii UTCM sub toate aspectele menţionate” în hotărârea sa. Din partea Ministerului Justiţiei controlul nu a fost efectuat.

PPCD a dus ziarele sale la domiciliul fiecărui alegător.

d.Alegătorii

Alegătorii din Moldova constituie aproate 70% moldoveni si restul diverse etnii şi diaspore: ruşi, ucraineni, evrei, romi, gagauzi, bulgari, arabi, etc.
Conform alin.(3), art.53 din Codul electoral votarea se efectuează în baza următoarelor acte de identitate:
a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire în care se indică domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe teritoriul secţiei de votare;
b) paşaportul de tip ex-sovietic modelul anului 1974 cu menţiunea privind cetăţenia Republicii Moldova, numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) şi înregistrarea la domiciliu;
c) paşaportul de tip ex-sovietic modelul anului 1974 fără număr de identificare de stat (IDNP) cu menţiunile: „valabil pe un termen nelimitat”, cetăţenia Republicii Moldova şi înregistrarea la domiciliu – pentru persoanele care au renunţat la actele de identitate ale Republicii Moldova din considerente religioase;
d) actul de identitate provizoriu de tip F-9 cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul titularului;
e) paşaportul pentru intrare – ieşire din ţară, livretul de marinar, în cazul alegerilor Parlamentare sau în cazul referendumului naţional, în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova;
f) livretul militar pentru ostaşii în termen, livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă).

Prin Comunicatul de presă de la 5 martie 2009 Comisia Electorală Centrală atrage atenţia alegătorilor să verifice valabilitatea actelor de identitate. Alegătorii cu actele de identitate expirate nu vor putea vota la scrutinul din 5 aprilie 2009. Doar „în secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova se va permite, inclusiv, participarea la votare în baza paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova pentru ieşire şi intrare din ţară cu termen de valabilitate expirat.”

Peste 130000 de buletine expitare
Conform datelor Ministeruuil Dezvoltării Informaţionale, la data de
3 februarie 2009, peste 130000 (o sută treizeci de mii) de buletine de identitate ale cetăţenilor R.Moldova au termen de valabilitate expirat. La întrebarea membrului CEC, câţi cetăţeni sunt plecaţi peste hotarele ţării, reprezentantul MDI nu a putut să deie un răspuns.

Discuţiile la această temă a scos în vileag o problemă importantă: autorităţile statale nu cunosc numărul cetăţenilor R.Moldova plecaţi în străinătate. Aceasta crează suspiciuni de fraudare a alegerilor. Şi mai mult întăresc aceste temeri, faptul că CEC a prezentat un număr mai mare de alegători decât la alegerile locale din 2007 şi alegerile parlamentare din 2005, deşi în această perioadă a crescut numărul cetăţenilor care au plecat la munci în străinătate. Aceasta a provotat revolta concurenţilor electorali (O.Nantoi, PD la debatele de la EU TV etc.)
Comisia Electorală Centrală (Com.de presă din 12.03.2009) a atras atenţia că listele electorale se întocmesc de către primării şi se verifică la domiciliul alegătorilor înscrişi în ele. Deasemenea CEC a ţinut să sublinieze că „Informaţia privind cetăţenii moldoveni cu drept de vot, extrasă din Registrul de Stat al Populaţiei deţinut de Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi distribuită prin intermediul CEC în raioane, are un caracter consultativ şi nu poate fi luată drept bază pentru întocmirea listelor electorale”.

Listele se aduc la cunoştinţă publică cel mai târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, cetăţenii vor avea posibilitatea de a verifica corectitudinea întocmirii listelor electorale în perioada 16–31 martie. Ei au dreptul să facă contestaţii la biroul secţiei de votare împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu cu 5 zile înainte de alegeri, adică pînă la data de 31 martie 2009 inclusiv.

După cum s-a menţionat deja, electoratul este foarte puţin informat despre electorala 2009. Mai ales alegătorii din localităţile rurale. O situaţie şi mai dramatică e cu informarea alegătorilor aflaţi în afara ţării. În sondajul efectuat de OTL în perioada 1- 6 martie 2009 ne redă un tablou sumbru. O mare majoritate dintre alegători cunosc doar numele a cel mult 3-5 persoane, de regulă, înscrişi primii în listele candidaţilor electorali. Sau a celor care au fost pînă în prezent la cele mai înalte posturi de conducere din ţară. Din tabelul de mai jos se vede cum cunosc alegătorii candidaţii în deputaţi din listele propuse de concurenţii electorali:
Cunosc numele PCRM AMN PLDM PSD PL PPCD PD UCM MAE
Până la 5 persoane 97 96 91 86 85 80 79 65 60
Între 6-10 persoane 60 70 75 30 27 25 23 18 15
Între 11-20 persoane 15 15 17 10 11 15 9 7 5
Între 21-30 persoane 1 3 5 0 0 1 0 0 1
Între 31-40 persoane 0 0 1 0 0 0 0 0 0
Între 41-50 persoane 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Peste 50 persoane 0 0 0 0 0 0 0 0 0
100 persoane 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rar de tot cine dintre alegătorii intervievaţi putea să numească peste
15-20 de nume de candidaţi în deputaţi de pe listele candidaţilor electorali. Să numească peste 30 de nume s-a găsit şi mai puţini respondenţi.

La întrebarea : ”Ce cunoaşteţi din programele electorale?” ale cutărui sau cutărui candidat electoral, un număr de peste 50% de alegători au dat un răspuns mai mult decât îngrijorător: „e cu Rusia”, sau „e cu România”, sau „vor face ca Rusia să nu oprească gazele”. Mai puţine răspunsuri au fost de felul „ne vor duce în Uniunea Europeană”. Pe cine veţi vota dacă atât de puţin cunoaşteţi despre partide? Veneau răspunsuri de felul: „pe Filat”, „pe Urechean”, „pe comunişti”, „pe Voronin”, „pe Roşca”. Şi doar foarte puţini puteau să numească câteva nuanţe din progranul unui sau altul candidat lectoral (anexe în raportul final).

Sunt alegători, dintre cei care vor să voteze, care nu cunosc nici numele candidaţilor electorali. La întrebarea, pe cine vor vota, răspunsul era simplu de tot: „soarele”, „stejarul”, „secera şi ciocanul”.

e. Organizarea întâlnirilor cu alegătorii
Deoarece campania electorală se desfăşoară pe timp de iarnă – nu te poţi întâlni cu alegătorii în stradă. La Electorala 2009 s-au constatat cazuri când unii reprezentanţi ai autorităţilor locale (reprezentanţii PCRM) au împiedicat alegătorii să se întîlnească cu candidaţi electorali. Asemenea cazuri au fost înregistrate la întâlnirile cu candidaţii PD, AMN, PL, PLDM şi cu candidaţii independenţi. În acelaşi timp PCRM are metodele sale de campanie electorală, cu care nu se împărtăşeşte cu alţi concurenţi electorali.

f. folosirea abuzivă a resurselor administrative
“Dări de seamă” sau întâlniri cu alegătorii
În campania electorală 2009, partidul de guvernământ a folosit cu prisosinţă „metodele” campaniei electorale din 2007, 2005. Angajaţii unui sau altui sistem (învăţământ, sănătate, Moldova Gaz etc.) au fost impuşi să se prezinte la întâlnire „secrete” cu candidatul preferat de demnitarul ce conduce organizaţia dată.
Observatorii de la ONG-urile din reţeaua OMCT au confirmat deja la cîteva Conferinţe de presă că majoritatea partidelor au folosit şi continuă să folosească resursele administrative. Dar locul întîi, mult detaşat de toate celelalte partide luate la un loc, îl deţine PCRM.
Un caz cu gust amar, pe care a fost numit de observatori
cazul „Teatruuil de Operă şi Balet”
a avut loc la 9.03.2009, când dna Prim Ministru s-a întâlnit în mare taină cu lucrătorii din sistemul „Moldova Gaz”. La această întâlnire, relatând despre succesele R.Moldova, obţinute sub conducerea PCRM, dna Prim Ministru a susţinut că cei din sistemul Moldova Gaz au ajuns deja la un salariu minim de 300 dolari. Un alegător a scris un bileţel, în care i-a sugerat dnei Prim Ministru că a fost dusă în eroare, şi, că el personal nu are nici 200 de dolari. Bileţelul nu a ajuns la dna Prim Ministru, ci la reprezentantul Moldova Gaz. Îndată după această întâlnire a pornit „o adevărată anchetă” pentru a se afla cine a scris bileţelul. Lucrătorii erau speriaţi, sub acest motiv, să nu fie eliberaţi din funcţii.
Observatorii de la ONG-urile din Reţeaua OMCT au constatat că arenda sălii nu s-a achitat din Fondul electoral al PCRM, şi nu au găsit răspuns la administraţia Teatrului de Operă şi Balet la întrebarea: cine va plăti sala şi cât costă arenda sălii pentru acestă întâlnire. Deasemenea observatorii au dorit să afle cât a constituit salariul celor peste 1000 de salarizaţi din sistemul Moldova Gaz, care în timpul orelor de lucru (14.00-16.00) au fost „strânşi” la Teatriul de Operă şi Balet.
Observatorii constată că CEC-ul, prin pârghiile şi autoritatea pe care o deţine, trebuie să impună tuturor candidaţilor electorali să respecte legislaţia, indiferent de prioritatea pe care o deţine la moment, în vederea excluderii mituirii electoratului, a intimidării alegătorilor, a şantajului şi stoparea folosirii resurselor administrative.

Concurenţii electorali au contestat Cazul „Felicitării de 8 martie„ a femeilor R.Moldova de către liderul PCRM, şi alte cazuri folosite cu „mare dibăcie” de către candidaţii în deputaţi de le lista partidului de guvernământ.

În cazul altor săli de prestigiu, cum e Palatul Naţional etc. observatorii nu au fost prezenţi, dar au intervievat persoane care au fost la aceste întîlniri. Scenariul a fost asemănător. ODL prezenţi la concertele din cadrul festivalului „Mărţişor” (1-10 martie) susţin că spectatorii doreau să vizioneze un spectacol muzical, şi nu unele discursuri.

Implicarea persoanelor fizice în procesul electoral
La 13.02.2009,V.Cubreacov, vice preşedinte PPCD, a depus o contestaţie la CEC contra înregistrării UCM. Contestaţie a fost respinsă ca nefondată, ca “depusă de o persoană fizică”, deşi posibil că dl Cubreacov cunoaşte legislaţia ca parlamentar de peste un deceniu.
PCRM a contestat, la 16.02.2009, inscripţia “Tarlev” în simbolul electoral al UCM, ca motiv că va influenţa electoratul, la 17.02.2009 – simbolul PL. La şedinţa de la 20.02.2009 CEC a respins contestaţiile reprezentantului PCRM.

g. Implicarea „activă” a forţelor de ordine în campania electorală

Forţele de ordine – procuratura, ministerul de interne s-au implicat activ în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2009. Astfel, la 13 februarie 2009 procurorul Igor Popa a făcut un demers către CEC pentru a afla dacă este inclusă în lista candidaţilor în deputaţi şi se cere consimţământul CEC de a fi arestată la domiciliu pentru Chifa Svetlana, Şefa Direcţiei municipale pentru Drepturile Copilului.
La 20.02.2009 acelaşi procuror a venit la CEC cu încă un demers contra altui candidat în deputaţi de pe lista AMN, Platon Veaceslav, vicepreşedinte Moldinconbank, în care „se solicită consimţămîntul Comisiei Electorale Centrale pentru tragerea la răspundere penală, reţinere şi aplicarea măsurii preventive – arestul”.

Observatorii Naţionali Imparţiali vor să creadă că „Şeful secţiei exercitare a urmăririi penale de cauze excepţionale de la Procuratura Generală” este o persoană competentă, şi demersul său este o intimidare a concurentului electoral pe lista cărui se află persoanele date. Se naşte întrebare – „Până la data înregistrării AMN la CEC de ce nu au fost arestate aceste persoane?” Ambele „demersuri” au fost respinse de către CEC.

arestarea candidaţilor în deputaţi.
În alte cazuri, mascaţii de la Contra-corupţie au dorit să aresteze un candidat chiar în sala de judecată. Investigaţiile asupra acestui caz continuă.

h. observatori la alegerile din R.Moldova

Codul Electoral oferă dreptul de-a monitoriza alegerile parlamentare din Moldova mai multor categorii de observatori: observatori de la foruri internaţionale ( misiunea de observare a alegerilor de la OSCE, Consiliul Europei etc), Guverne străine, ONG-ri locale şi internaţionale etc. Observatorii naţionali sunt acreditaţi de CEC, observatorii internaţionali – de către Ministerul de Externe. Legea nu specifică un anumit termen limită pentru acreditarea observatorilor. Sunt acceptate şi definite ca organizaţii calificate – cele care prin statutul lor promovează drepturile omului si valorile democratice.

La data de 16 martie 2009 erau deja acreditaţi la CEC : 99 de observatori naţionali şi 77 de observatori internaţionali.

Observători internaţionali
În perioada 5 februarie – 15 martie 2009 Moldova a fost vizitată de un grup de reprezentanţi ai Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Foarte “ îndrăzneţ” au intrat în Campania electorală din R.Moldova intrând direct în sediul Comisiei Electorale Centrale observatorii CSI. Nefiind încă înregistraţi ca observatori, ei au oferit o Conferinţă de presă chiar în sala de şedinţe a CEC-lui. Această Conferinţă de presă a lăsat impresia asupra unor alegători că din acea clipă Campania electorală din R.Moldova este condusă nu de CEC, ci de CSI.

Conferinţe de presă cu iz amar
Deoarece dl A.Barbov a avut mai multe ieşiri la postul NIT TV, timp în care şi-a divulgat ataşamentul faţă de partidul de guvernământ, coaliţia condusă de domnia sa şi conferinţele de presă pe care le ţine – sunt, în opinia noastră, tendenţioase.
Ar fi mai corect să se retragă din această coaliţie, altfel monitorizarea dânşilor nu are nici o credibilitate.

i. monitorizarea comportamentului CEC

Administrarea alegerilor
La 18 decembrie 2003 a fost aleasă componenţa CEC pentru o perioadă de 6 ani. Între timp unii membri au fost schimbaţi.

Şedinţele săptămânale ale CEC-ului
În perioada 6 februarie – 15 martie 2009 CEC a adoptat zeci de hotărâri. Dar aceste decizii nu au posibilitatea să ajundă la marea majoritate a alegătorilor. Informaţiile scurte pe care le prezintă posturile TV la ştiri, la rubrica “Electorala 2009” – nu sunt satisfăcătoare. Informaţia se prezintă în seara zilei când a avut şedinţa CEC, fără să fie reluată de mai multe ori şi să se comenteze cât de cât pe parcursul săptămânii. Cu atât mai mult nu au posibilitaea să cunoastă deciziile CEC alegătorii aflaţi în afara ţării.

Problema transnistreană
Una dintre cele mai des discutate între alegători este problema alegătorilor din regiunea transnistreană. Iniţiativa AMN, de a deschide secţii de votare în raioanele din stînga Nistrului – a rămas fără răspuns. Acum, când a rămas mai puţin de o lună până la alegerile parlamentare, e clar că autorităţile de la Chişinău nu pot deschide secţii de votare în raioanele sale estice, recunoscute de comunitatea europeană parte integrală a Moldovei. Nedumerirea noastră este clară – cum au putut să deschidă secţii de votare la Tiraspol alte state străine? Cum de au fost create condiţii de votare pentru cetăţenii Ucrainei, Federaţiei Ruse?

Atribuirea mandautlui de consilier
La şedinţele CEC din februarie 2009, o mare parte din decizii (până la zece decizii la fiecare şedinţă) se referă la atribuirea mandatului de consilier în Consiliile săteşti, comunale sau orăşăneşti din diferite raioane. Partidele îşi schimbă consilierii înainte de alegerile parlamentare. Care este motivul?

j. Publicarea informaţiilor referitoare la finanţarea politică

Prin hotărârea de la 6 februarie 2009, Comisia Electorală Centrală a stabilit plafonul mijloacelor financiare ce pot fi virate în fondul electoral la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009:
pentru fiecare partid politic – 12 milioane lei,
pentru fiecare candidat independent – 500 mii lei.
Aceste sume nedumeresc alegătoarii, oare ele ţin de absurd în situaţia crizei economice, sau nasc întrebarea – cine candidează la funcţiile înalte de parlamentari şi de unde vin aceste resurse financiare.

Legislaţia electorală, în ce priveşte finanţarea campaniei electorale a fiecărui candidat în parte, nu a fost respectată de nici un candidat.

Conform Codului electoral, Art.38, aliniat a) mijloacele financiare şi alte forme de susţinere “a activităţii candidaţilor electorali la alegeri vor fi declarate în presă în termen de o lună după începutul companiei electorale.” Pînă la 6 martie 2009 nici un partid sau candidat independent nu şi-a declarat mijloacele financiare într-o publicaţie de circulaţie republicană. Majoritatea concurenţilor electorali nu îndeplinesc nici cerinţele aliniatului 8 a Art.38.
Darea de seama la fiecare 7 zile către CEC – iarăşi nu e respectată. Dacă unii concurenţi electorali au început să prezinte câte un raport, din informaţia ce o conţin aceste rapoarte este imposibil de identificat sursa de unde a parvenit o sumă sau alta. Rapoartele nu conţin nume concrete, adrese, nr.telefonului donatorului etc. În rapoarte nu sunt bine determinate sumele iniţiale, sumele colectate pe parcursul săptămînii, sumele cheltuite (cui s-au achitat, pentru ce) şi sold-ul.

k. contestaţia – dovadă a unei campanii electorale neichitabile

În timpul luptei electorale, reprezentantul PCRM la CEC a dat un număr impunător de contestaţii către ceilalţi candidaţi electorali: AMN, PLDM, PD etc. În marea lor majoritate cu aceleaşi sesizări: în ziare nu era indicată rubrica “Electorala 2009” şi fraza “achitat din fondul electoral”.

Între acelaşi timp PCRM nu a achitat şi nu a inclus în fondul electoral al său suma de peste jumătate de million lei (ordinul de plată nr. 222 din 17 martie 2009 în baza facturii nr. 8599 din 27.02.2009), pentru editarea ziarului PCRM.Comunistul/Коммунист” în care s-a făcut campanie electorală.
Membrul reprezentant al PD la CEC, în contestaţia nr. AP-9/107 din 11 martie 2009 a solicitat „avertizarea publicaţiei periodice „Comunistul/Коммунист” în privinţa încălcării prevederilor art. 38 alin. (6) din Codul electoral şi ale pct. 27 al Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, adresarea la Curtea Supremă de Justiţie cu un demers în vederea excluderii din cursa electorală a concurentului electoral PCRM, sesizarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Procuraturii Generale cu privire la stabilirea surselor de finanţare a campaniei electorale a PCRM, precum şi verificarea modului de evidenţă contabilă de către respectivul concurent electoral”.
Examinînd contestaţia depusă şi probele anexate la aceasta, CEC a constatat că, „într-adevăr, săptămînalul constituie un material de agitaţie electorală, propagînd informaţie în favoarea concurentului electoral PCRM şi în defavoarea altor concurenţi electorali” şi „avertizează concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova în privinţa încălcării art. 38 alin. (8) din Codul electoral”.

V.Recomandări

Academia Europeană a Societăţii Civile, Primul Club al Consiliului Europei şi Agenţia de Presă a Tinerilor Jurnalişti „AMP-Internaţional” –ONG-uri din Reţeaua OMCT care monitorizează alegerile parlamentare, ţinînd cont de încălcările constatate, propun:

– recomandăm concurenţilor electorali să nu-şi dezlănţuie emoţiile, trecând la încălcări din ce în ce mai grave ale bunului simţ, ale drepturilor omului, ale Codului electoral, ale Constituţiei ţării,
– CEC a trebui să intervenină promt în cazul impunerii subalternilor să se prezinte la întâlnire cu candidatul preferat de demnitarul ce conduce o instituţie bugetară sau de stat,
– cetăţenii R.Moldova, plecaţi ilegal la munci în străinătate, să fie excluşi din listele electorale de la locul de reşedinţă doar în cazul confirmării aflării lor în afara ţării de către DTI, Ministerul de externe, Depatramentul vamal sau alte instituţii abilitate,
– a solicita ambasadelor R.Moldova, acreditate în străinătate, să desfăşoare o campanie de informare mai amplă (prin intermediul mass-mediei din ţările respective) pentru potenţialii alegători, aflaţi temporar pe teritoriul dat,
– impunerea respectării legislaţiei electorale de către toţi candidaţii electorali, indiferent de prioritatea pe care o deţine la moment, în vederea excluderii mituirii electoratului şi a folosirii resurselor administrative,
– a cere concurenţilor electorali declararea corectă a tuturor surselor financiare şi materiale, utilizate în campania electorală,
– respectarea legislaţiei electorale de către toate ziarele, indiferent de apartenenţă,
– CEC, autoritatea răspunzătoare de alegerile parlamentare, să desfăşoare o campanie de informare mai amplă atât în ziare cît şi prin intermediul audio-vizualului, în vederea înlăturării cât de cât a insuficienţei de informare a cetăţenilor din raioanele de est cât şi de pe întreg teritoriul ţării,
– solitităm şi recomandăm membrilor CEC un comportament civilizat în timpul şedinţelor CEC, mai ales în timpul când pleacă din sala de şedinţă reprezentanţii posturilor de televiziune, altfel observatorii de la ONG-urile din Reţeaua OMCT vor cere recompense morale şi materiale pentru că certurilor groaznice şi cuvintele „eşti bolnav” repetate de zeci de ori la o şedinţă înfluenţează negativ sănătatea observatorilor noştri,
– Deasemenea recomandăm lucrătorilor secretariatului CEC, dacă nu sunt capabili să pregătească documentaţia pentru şedinţe în cantitatea necesară – acesta nu poate fi un motiv de intimidare a observatorilor naţionali sau internaţionali.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: